duminică, 5 februarie 2012

Mai taie din ele, dă-le dracu'!

          Aşa cum mă aşteptam, starea mea de spirit s-a îmbunătăţit considerabil de aseara. Memoria mea e foarte selectivă, aşa că azi vreau să abordez o chestie de interes mai larg, şi nu o reacţie de moment.
          Am citit azi nişte lucruri interesante despre prevederile legii ACTA şi, personal, cred, la fel ca toţi oamenii care păstrează măcar o dâră de raţiune şi de apreciere a libertăţii, că e ultima mizerie care putea fi propusă.
Desigur, legea vrea să ocrotească proprietatea intelectuală a oamenilor. Chiar şi ilustrul ministru al învăţământului a afirmat că "Furtul intelectual e una din cele mai grave nelegiuiri." Dar şi eu, la rândul meu, am dreptul să afirm că existenţa lui, alături de alte creaturi odioase, sfidează moralul mai mult ca orice furt.
Să nu se interpreteze că mă răzvrătesc împotriva cuiva. Doamne-fereşte. În schimb, să spunem că îmi manifest aprecierea într-un mod neconvenţional.
          Revenind la ACTA, cel mai trist lucru, aşa cum spunea şi Mircea Badea, este că unii oameni văd aceste lucruri ca fiind fireşti şi nu se sinchisesc să se informeze. În general, generaţia tânără e ferită de mizeria asta, pentru că foloseşte internetul prea mult şi, implicit, depinde de el.
          Proiectele pentru şcoală sunt în proporţie de 90% proprietatea celor care le-au postat pe google/wikipedia (Excluse sunt, bineînţeles, proiectele de la ora doamnei Dobrescu). Acum, sincer, nu cred că e o faptă atroce. Nu prea mă simt vinovat, şi nu cred că cineva ar trebui să se simtă. În fond, nu e vina noastră. Şi nu o spun pe un ton ironic. Atunci când sistemul va avea ceva bun de oferit în afară de informaţie structurată prost şi de lipsă de interes, ne vom da şi noi pe brazdă. Până atunci, wikipedia trebuie să rămână.
          De altfel, în altă categorie a furtului intră pirateria media. Sunt sigur că, de exemplu, Justin Bieber şi casa lui de discuri suferă cumplit când o copchilă de 13 ani îi cauzează un prejudiciu de 13 cenţi, descărcându-i o piesă. Partea bună este, deocamdată, că nimănui nu îi prea pasă de treburile astea. Îi mai saltă pe unii care exagerează cu descărcatul, dar se întâmplă foarte rar.
Ei bine, dacă trece mizeria asta de lege, lucrurile se schimbă. Că ne taie netul ar fi una, dar că o să ne trezim daţi în judecată e cu totul alta. Că s-au gândit japonezii şi americanii să mai încerce ceva.
În esenţă, treaba e simplă: dacă trece, lumea o să socializeze prin bileţele în parc şi oameni care au descărcat câte o melodie vor merge la puşcărie. Dacă nu trece, lumea rămâne la un stadiu mai normal.
Numa prin iunie se votează, aşa că mai avem de aşteptat. Om trăi şi-om vedea.



Scorpions - Wind of change

Un comentariu: